În multe țări ale UE, subiectul cetățeniei active în educația tinerilor este adesea înțeles mai degrabă ca învățarea „despre” cetățenia activă, decât sa invete „să fie” cetățeni activi.
Într-adevăr, în domeniul educației pentru cetățenie, practica educațională pune în continuare accentul principal pe transferul de cunoștințe, adică pe aspectul cognitiv al învățării, deși ar fi important să se predea și competențe, cum ar fi abilitățile analitice și argumentative. Printre acestea, ar trebui să se pună accent pe abilitățile de gândire critică care pot ajuta la luarea deciziilor etice și la argumentarea justificata. Potrivit cercetătorilor, acestea sunt deosebit de necesare în perioadele de incertitudine. Într-adevăr, gândirea ne sprijină în mod critic bunăstarea, luarea deciziilor în mijlocul informațiilor ambigue și în continuă schimbare și înțelegerea situațiilor complexe. De exemplu, mulți tineri se confruntă cu acest lucru în contextul Covid-19, unde este nevoie de a putea procesa schimbarea și de a face față unei cantități semnificative de informații noi care trebuie procesate.
Pe de altă parte, abilitățile de gândire critică sunt, de asemenea, importante pentru cetățenia activă, deoarece sunt necesare pentru a permite democrației să funcționeze bine (Kinkead, 2020). Într-adevăr, potrivit acestui autor, gândirea critică ne poate ajuta să punem întrebări mai bune, să ne descoperim ipotezele, să depășim limitarile sistematice în raționamentul nostru și să reformulam problemele.
Obiective
Proiectul intitulat „Be Active, Be a Citizen” (BeAC) își propune să dezvolte resurse de formare pentru a ajuta tinerii, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, care locuiesc în zone defavorizate să dobândească și să pună în practică abilități de gândire critică. Într-adevăr, conform Consiliului Europei, acest grup țintă se confruntă cu discriminări, prejudecăți și izolare care îi îngreunează să fie cetățeni activi. Pentru a atinge obiectivul menționat mai sus, proiectul va instrui profesioniști, inclusiv lucrători de tineret, profesori, asistenți sociali, profesioniști în sănătate mintală, furnizori de VET și voluntari care lucrează și sprijină tinerii cu mai puține oportunități. Proiectul va consolida capacitățile profesioniștilor, astfel încât aceștia să poată sprijini tineri în dobândirea și dezvoltarea abilităților lor de gândire critică și să le aplice în practicile de cetățenie activă pe trei domenii specifice, identificate ca priorități în contextul istoric actual și parte din cele Unsprezece obiective pentru Strategia europeană pentru tineret 2019-2027:
- Cetățenia pentru mediu (adică responsabilitatea tânărului de a menține mediul ecologic și dreptul de a exista într-un mediu sănătos)
- Cetățenie democratică la nivelul UE (participarea activă a tinerilor la sistemul de drepturi și responsabilități al UE)
- Cetățenia socială (comportamentul dintre indivizi într-o societate) și restricțiile Coronavirus
Metodologia pe care se vor baza resursele de formare se bazeaza pe două abordări pedagogice inovatoare:
- Filosofia pentru comunitate (P4C). Această practică este bazata pe Filosofia pentru copii a lui Matthew Lippman adaptată in lucrul cu adolescenți și adulți tineri. Metoda se bazează pe utilizarea videoclipurilor, imaginilor sau poveștilor ca stimuli pentru conversație. După aceea, participanții încep să se întrebe și, sprijiniți de un facilitator instruit, încep să discute subiecte care decurg din stimuli, participând activ la procesul de construcție a cunoștințelor.
- Gândirea artistică (AT). O metodologie educațională dezvoltată inițial de Harvard Project Zero. Scopul programului de gândire artistică este de a folosi artele vizuale pentru a dezvolta dispoziții de gândire care să susțină o învățare atentă. În timp ce AT a fost dezvoltat inițial pentru a fi utilizat în context educațional formal, în cadrul proiectului va fi adaptat pentru utilizare în cadrul educației nonformale.
Proiectul este finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene, are o durată de 24 de luni (ianuarie 2022 – ianuarie 2024) și este implementat de Fundatia de Sprijin Comunitar în calitate de coordonator, în parteneriat cu următoarele organizații:
❖ @IASIS (Grecia)❖ ANZIANI E NON SOLO SOCIETA COOPERATIVA SOCIALE (Italia) ❖ K.S.D.E.O. EDRA (Grecia) ❖ ASOCIATIA HABILITAS – CENTRUL DE RESURSE SI FORMARE PROFESIONALA (Romania) ❖ CENTER FOR DRAMA IN EDUCATION AND ART CEDEUM (Serbia) ❖ REDIAL PARTNERSHIP CLG (Irlanda)